Respira! Vrea sa iasa... Nu simti cum se zbate in interiorul tau? Bate si bate...si bate pana cand simti ca iti taie respiratia. Te copleseste cu bataile ei puternice.
Asa e ea cand ii este dor. Asa e ea cand tanjeste. Asa e...Asa e ea cand iubeste. Cand adora!
Ea respira dragoste. Ea mananca dragoste si altceva nu vrea. Cand are dragoste, nu duce lipsa de nimic. Dragostea inseamna totul. Inseamna Oxigen. VIATA!
A cerut sa vada...Si a vazut. Si acum ar fugi spre ea, nu? Ar alerga fara sa priveasca inapoi o amarata de secunda. Ce-i trebuie ei sa asculte de altii cand are propria ei ratiune si logica?
De ce sa ii pese de lucruri ce nu au sens in ochii ei? De ce sa piarda vremea batand pentru amagiri cand poate sa bata de parca ar fugi, pentru singura fiinta care ii da sens in totalitate? Care o intregeste.
Uneori, prinde aripi atat de inalte incat atinge universul. Si masurandu-se cu el, realizeaza ca dragostea ce o poarta in ea o face mai mare decat infinitul. Si atunci bate cat poate de tare si ar fugi sa cuprinda in aripile ei intreaga fiinta a celei ce-o iubeste cu atata nesat.
Ei...dar apoi se trezeste din vis si inceteaza. Vede gratiile din jurul ei si mai numara o zi in care sta inchisa fara voie. Dar stie ca o sa zboare intr-o zi. Oh! Si inca cum...si atunci... Atunci o sa cuprinda in aripile ei intreaga ta fiinta si o sa iti arate ca dragostea ce ti-o poarta, masurata cu infinitul, este mai mare.
